Trimite pe Y! Messenger

Pe ordinea de zi a sedintei nr 18. (din 22/12/2009) a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din Republica Moldova, convocata pentru 12 ianuarie 2010, figura si propunerea de examinare in regim de urgenta a cererilor de demisie a doi judecatori. Este vorba de dl. Constantin Uritu, judecatoria Centru si dl. Boris Birca din cadrul controversatei Curti de Apel Economice.
Deciziile bruste si cu siguranta neasteptate ale judecatorilor care si-au dedicat o buna parte din viata acestei profesii, considerata atat de " provocatoare in conditiile Republicii Moldova" , a ridicat semne de intrebare asupra realelor motive care i-au determinat sa faca acest pas, mai ales in ceea ce-l priveste pe judecatorul Boris Birca, din cadrul atat comentatului sistem al justitiei economice.
Mai exact, in urma unor investigatii preliminare s-a putut constata ca dorinta brusca si arzatoare a judecatorului Boris Birca de a-si inainta benevol cererea de demisie a aparut sub impulsul faptului ca domnia sa a fost depistat de catre serviciile speciale in timp ce primea 5.000 de Euro cu titlu de mita. Initial, in cadrul operatiunii desfasurate de serviciile speciale ce a avut ca scop desconspirarea calitatii corupte a judecatorului, se planuia retinerea dlui Boris Birca in flagrant. Dar se pare ca aceste planuri atat de temerare au suferit " mici" modificari...
Astfel, aparent, in urma unor negocieri purtate cu autoritatile s-a ajuns la un consens, iar judecatorului Boris Birca i s-a propus o solutie de compromis: demisia, care sa para ca e solicitata din proprie initiativa. La o solutie similara s-a recurs si in cazul judecatorului Curtii de Apel Economice, Valeriu Harmaniuc, in perioada de guvernare a regimului totalitar al clanului Voronin.
Circumstantele acestui caz aduc o serie de nebuloase, greu de deslusit, in jurul intregii istorii. De ce autoritatile s-au dovedit a fi atat de intelegatoare si pline de compasiune fata de judecatorul Boris Birca? De ce dl. Birca a inceput sa intereseze in mod deosebit autoritatile, incat acestea sa ii urmareasca atent activitatea si sa isi concentreze atentia asupra domniei sale?
Un lucru pare sa fie evident insa: daca scopul real al autoritatilor ar fi coincis cu cel declarat, si anume, eliminarea coruptiei din sistemul judiciar, Boris Birca ar fi trebuit sa fie printre putinii care sa nu fie penalizati astfel de drastic pentru acte de coruptie.
In cazul in care s-ar dori cu adevarat starpirea coruptiei din cadrul instantelor economice - unde se stie ca actul de justitie este comercializat fara rezerve si ca acolo justitia a devenit un business - autoritatile ar avea zilnic ocazia sa surprinda in flagrant destui judecatori. Mai mult decat atat, ar putea surprinde un singur judecator vanzand justitia pe " taraba" de mai multe ori pe zi.
Dar se pare ca asemenea lucruri nu se intampla inca...
De asemenea, vehementa reforma a instantelor economice promisa de ministrul justitiei al Republicii Moldova, dl. Alexandru Tanase, nu mai figureaza acum printre prioritatile guvernantilor. Ar putea cineva sa explice din ce cauza? Dar uneori si tacerea e un raspuns.
Pe moment, nu credem ca printre cei din sistemul judiciar si nu numai, mai exista indoieli asupra faptului ca, judecatorul Boris Birca a intrat in conflict cu cineva din aria intereselor strategice ale noii guvernari. Totodata nu a trebuie exclus nici faptul ca judecatorul Boris Birca ar avea " pacate de neiertat" din perioada regimului totalitarist al clanului Voronin.
Tinem sa mentionam totodata ca, Boris Birca este unul dintre judecatorii Curtii de Apel Economice cu unul dintre cele mai inalte nivele de pregatire profesionala si, din acest punct de vedere, nu i se poate face concurenta in cadrul acestei Curti, despre a carei componenta nu credem ca e cazul sa discutam acum. Constientizarea aptitudinilor sale profesionale l-au determinat pe judecatorul Boris Birca, in multe cazuri, sa adopte pozitii dominante si esentiale in cadrul colegiilor in care activa. Lucru care, deseori, l-a transformat intr-o persoana incomoda.
Totodata, judecatorul Boris Birca a fost acela care nu a coalizat cu noua conducere a Curtii de Apel Economice, ceea ce face ca unii dintre colegii de breasla ai domniei sale, pentru care dl Birca reprezenta o serioasa concurenta profesionala, sa rasufle usurati la gandul demisiei judecatorului, in cazul in care nu s-a reusit supunerea acestuia.
E un lucru firesc sa fie salutate actiunile autoritatilor sau mai bine-zis intentiile acestora de eliminare a coruptiei, dar ca intotdeauna, aparentele par a fi inselatoare si deseori actiunile actualei guvernari dovedesc a avea, in esenta, aceleasi conotatii legate de un anumit interes, asa cum se intampla si in perioada fostului regim totalitarist.
Iar cazul judecatorului Boris Birca ridica semne de intrebare legate de interesele autoritatilor in indreptarea justitiei: se vrea intr-adevar corectarea sistemului judiciar sau se incearca doar folosirea acestuia in scopul unor interese bine determinate, chiar daca nu rau directionate? Dar se stie " Drumul spre iad e pavat cu bune intentii...."
In acelasi timp, indoielile legate de buna orientare a actualei guvernari si suspiciunile legate de posibila aplicare de noua guvernare a unor trucuri care sa ii aduca un control total asupra sistemului judiciar sunt accentuate si alimentate si de cazul judecatorului, Iurie Turcan din cadrul Judecatoriei Economice de Circumscriptie.
Domnul Iurie Turcan este un personaj cunoscut si mentionat in articole anterioare ale publicatiei noastre. Mai exact, am descris faptul ca domnul Iurie Turcan este acela care, pe 23 aprilie 2009, manipulat de gruparea criminala de tip " raideri" a lui Cascei, a emis in mod abuziv o incheiere de asigurare a actiunii, incheiere prin care s-a pus in aplicare o schema frauduloasa e tip " raider"
. In acest caz, gruparea lui CASCEI (alias VADIM CIORNEA), pentru a-si pastra anonimatul si pentru a nu-si asuma in mod deschis raspunderea de atac, a utilizat Procuratura Anticoruptie, avand drept executor nemijlocit pe procurorul Viorel Morari, care, in aparenta, si-a asumat raspunderea pentru initierea atacului.
Ulterior, dupa inlocuirea regimului totalitarist, care proteja gruparea lui Cascei, judecatorul Iurie Turcan a anulat incheierea emisa abuziv in aprilie (pe 15 octombrie 2009), lucru care i-a nemultumit profund pe interlopul Cascei si pe procurorul Viorel Morari ,care in acest caz reprezinta interesele gruparii de " raider" ale interlopului numit mai sus. Mai mult decat atat, Morari, in prezenta mai multor persoane care pot fi martori a " promis" judecatorului Iurie Turcan ca va avea probleme serioase. In cadrul sedintei CSM din 16/12/2009, la cererea P
rocurorului General, s-a admis inceperea urmaririi penale impotriva judecatorului Iurie Turcan. Materialele care au stat la baza inceperii urmaririi penale faceau parte dintr-un dosar penal instrumentat de procurorul Viorel Morari, intentat in 2007. Tot Viorel Morari si-a dat concursul si la promovarea sesizarii adresate Procurorului General, pentru a se incepe urmarirea penala pe numele lui Iurie Turcan.
Astfel, in 2009 Iurie Turcan a fost sanctionat disciplinar de catre CSM pentru fapta care a facut obiectul dosarului penal comisa de Turcan pe parcursul anilor 2007-2008.
Circumstantele acestui caz nu indica decat faptul ca Procurorul General, prin admiterea inceperii urmaririi penale, i-a oferit pur si simplu lui Viorel Morari puterea de a-si exercita influenta asupra judecatorului Iurie Turcan. Si astfel, s-a creat un precedent prin care orice judecator ar putea fi amenintat si influentat in deciziile sale, in cazuri unde un procuror sau altii pe care ii protejeaza ar avea anumite interese.
De asemenea, tinem sa subliniem ca recursul depus de procurorul anticoruptie Viorel Morari in ceea ce priveste decizia de anulare a incheierii data de judecatorul Iurie Turcan a fost repartizat judecatorului Maria Moraru. Se stie ca sotul domniei sale se afla in prezent sub urmarire penala, cauza fiind instrumentata de aceeasi Procuratura Anticoruptie, unde Viorel Morari este sef al Directiei de Conducere a Urmaririi Penale. Aceasta este o alta coincidenta care provoaca serioase dubii, pe care noul Procuror General are obligatia de a le epuiza ...
Dupa parerea mai multor magistrati si justitiabili, judecatorul Iurie Turcan este primul de pe lista celor care trebuiau eliminati din sistemul justitiei economice, din cauza, " viciilor" si tarelor sale: necunoasterea limbii romane si nivelul scazut al pregatirii profesionale, neajunsuri care il fac extrem de influientabil si usor de manipulat pentru exponentii puterii.
Nimic de spus despre asta, dar totusi, in cazul dat, in modul in care s-a luat decizia urmaririi penale impotriva judecatorului Turcan, CSM a recurs la metode nu foarte ortodoxe, si deloc etice, lasandu-l pe Iurie Turcan expus rafuielii procurorului nemultumit de acesta
. Cazul lui Iurie Turcan serveste, asadar, ca exemplu pentru ceilalti magistrati si trage un semnal de alarma asupra pericolului pe care il reprezinta influentarea justitiei ca si consecinta a rafuielilor cu judecatorii prin intermediul unor parghii administrative. Acestea sunt aceleasi tehnici aplicate si de catre fostul regim totalitarist. Asa ca... ce s-a schimbat pana acum in justitia din Republica Moldova? Poate doar stapanii, nu si metodele...
Totodata insa, in momentul de fata nu consideram justificat sa afirmam ca aceste cazuri prezentate reprezinta implementarea unor politici oficiale. Dar, nu excludem ca este posibil sa se faca lobby in vederea promovarii unor interese, fie ele personale sau de alta natura, in cadrul avansarii unor reforme in justitie.
Consideram oportun ca atat Ministrului Justitiei, Consiliului Superior al Magistraturii cat si Procurorului General sa li se solicite explicatii in ceea ce priveste aceste coincidente (prea multe dealtfel) strecurate in recentele actiuni legate de sistemul justitiei economice.